Varianta 71

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 71

Mesajde admin pe Lun Apr 21, 2008 3:12 pm

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 071
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Tu eşti o albă rugăciune
Nălţată-n templul sfânt al vieţei,
Asemenea rozelor plăpânde
Ce-n ceasul clar al dimineţei
Zâmbesc de rouă tremurânde.

Tu eşti o blândă rugăciune,
Asemenea binecuvântărei
Ce din nălţimea azurie
Coboară-n faptul înserărei
Pe-un val de lină armonie.

Tu eşti o caldă rugăciune,
Cu o privire de madonă,
Iar vorba ta înaripată
E un parfum de anemonă
La o icoană întristată.

Tu eşti o sfântă rugăciune
Căzând pe frunţi în umilinţă.
O, de-aş putea cunoaşte-odată,
Pierdut în dulcea pocăinţă,
Misterul rugei fără pată!

(Ştefan Petică, Fecioara în alb, IV)

1 Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. 2 puncte
2 Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. 2 puncte
3 Scrie forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. 2 puncte
4 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
5 Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
6 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte
7 Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, primul vers al fiecărei strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 71

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 12:43 pm

1) roze - trandafiri, flori
înserare - asfinţit, apus

2) ,,nälţimea” – înälţimea
„rugei” — rugii
3) Virgula din al patrulea vers marchează intercalarea unui circumstanţial de mod.
Semnul exclamării de la sfârşitul strofei marchează intonaţia exclamativă,cu rol stilistic.
Virgula („O,”) marchează pauza necesară după interjecţie.
4) Angelitatea feminină, rugăciunea, puritatea, pocăinţa intră în categoria motivelor literare.

5) Lirismul subiectiv se concretizează aici printr-un eu liric, prezent ”gramatical” în ultima strofă (persoana I singular a verbului aș putea ) și prin patetismul adresării insistente către un tu care numește persoana iubită.

6) Metafora ,,val de lină armonie” intră în seria imaginilor cu aceeaşi valoare din a doua strofă, care vorbesc despre ,,binecuvântarea” pe care o poate răspândi sacrul asupra lumii terestre.
Comparaţia ,,tu eşti... asemenea binecuvântării” sprijină sugestia sacralităţii figurii feminine, sugestie centrală a textului.

7) Poezia simbolistă este una a universului interior, conturează o stare de spirit şi se confundă cu lirismul. Universul interior este aici marcat de subiectivitate. Prin multitudinea figurilor de stil, poetul parcă pictează atmosfera de pace, de rugăciune, de dimineaţă şi de înserare.
Prezenţa multor substantive şi adjective care au legătura directă cu ceea ce se vede, e un procedeu al sugestiei simboliste. Acestea au o puternică valoare expresivă şi nu necesită descrieri mai ample ca în cazul romantismului. Apar termeni ca ,,albă”, ,,roze”, ,,clar”, ,,rouă”, ,,azurie”, ,,înaripată”, frunţi”. Astfel poetul creează o poezie lirică, alcătuită pe baza sugestiei, prin urmare o poezie simbolistă.

8) Cele patru adjective, ,,albă”, ,,blândă”, ,,caldă”, ,,sfântă”, aparţin de fapt aceluiaşi câmp semantic, cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dată epitete pentru substantivul ,,rugăciune”. Poetul reia aceeaşi imagine, nuanţând-o după modelul muzical al temei cu variaţiuni.

9) Consider că textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspiră către puritate, angelitate, către sacru. Abundenţa imaginilor care conturează un asemenea motiv este evidentă: ,,albă rugăciune”, ,,templu”, ,,ceasul clar al dimineţii”, ,,privirea de madonă”. Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic. Cu toate acestea, texul nu transmite o viziune categoric seninã. Un aer de „morbidezza” se desprinde din repetiţia insistentã a imaginii femeii-rugăciune, din parfumul rozelor şi al anemonelor şi, mai ales, din atitudinea celui pierdut în rugăciune, ,,dulcea pocăinţă”, cu o evidentă conştiinţă a păcatului.
(Ana-Maria Anghel, 12 F; coord. prof. Dumitriţa Stoica)
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Bing [Bot], Google [Bot], Google Adsense [Bot]