Varianta 28

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 28

Mesajde admin pe Dum Apr 20, 2008 11:19 am

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 028
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi
Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca,
Când din pământ sorb numai fiere?...
Când văd mormintele şirag încoronate
Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri
Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge?
Şi când cutreier blestematele ogoare, ce minune
Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer?
Şi ce venin mă face s-aiurez
Că glia neagră de păcate
Răsună sfânta ca un clopot
Sub paşii mei de plumb?...
Nu ştiu, dar râd şi strig cutezător în vânt:
„De ziua de apoi nu mă-nspăimânt –
În iad de-ajung
M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!...”
(Lucian Blaga, Ecce homo!)

* Ecce homo – iată omul

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. 2 puncte
2. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. 2 puncte
4. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. 4 puncte
5. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. 4 puncte
6. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte
7. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad, din ultimele două versuri ale poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, rolul interogaţiilor retorice prezente în text. 4 puncte
9. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 28

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 2:06 pm

1. nemărginita, ilimitata; străbat, rătăcesc.
2. Rolul ghilimelelor din finalul poeziei este de a marca rostirea exactă a cuvintelor eului
liric.
3. S-a lovit de un colţ al mesei. Şi-a scos colţii, deoarece nu era de acord cu cele spuse.
4. Nestăvilita nebunie - epitet situate într-o inversiune; vârtejul meu de-avânt - metaforă.
5. Mărcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent în text sunt formele pronominale de persoana I singular: mi-, mă, mei. Sunt utilizate forme verbale de persoana I singular: am plămădit, văd, cutreier. Apare adresarea directă a eului liric, caracterul confesiv al operei. Prin intermediul imaginilor artistice şi al figurilor de stil, poetul îşi transmite, în mod direct, gândurile şi sentimentele.
6. Fiind un text de factură modernistă, remarcăm faptul că versurile sunt inegale, măsura acestora variază de la 4 la 13 silabe, iar a doua particularitate constă în faptul că e utilizat versul alb, nu apare rima.
7. Opoziţia dintre termenii iad şi rai din ultimele două versuri are drept scop evidenţierea celor două modalităţi de existenţă umană în lumea de dincolo. Eul liric nu manifestă sentimente de teamă faţă de moarte, considerând-o un lucru firesc, care trebuie acceptat cu seninătate şi chiar cu împăcare. Cei doi termeni antitetici devin aici complementar; se scoate în evidenţă faptul că în orice rău poate exista şi latură a binelui, concepţie ce are la bază teoria bogumilistă.
8. Interogaţiile retorice prezente în text dau glas frământărilor adânci ale unui suflet măcinat de dorinţa de a cunoaşte adevărul. Eul liric vrea să afle seva, sursa primară care îi conferă seninătate, putere de a privi lumea, pe când exteriorul nu îi oferă decât fiere, morminte şi venin, atribute ale maleficului. Cele trei interogaţii surprind angoasele, dorinţa de a găsi răspunsul care nu poate fi dat decât de însuşi sufletul frământat.
9. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ fiind alcătuit dintr-o interjecţie, ceea ce surprinde mirarea. Punctul de plecare îl constituie mitul biblic, dar eul liric manifestă sentimente de admiraţie faţă de măreţia omului comun, a umanităţii în general capabilă să găsească frumosul chiar şi acolo unde există atribute ale maleficului. Semnul exclamării întăreşte mirarea, substantivul latin homo fiind folosit cu forma de vocativ.
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Niciun utilizator înregistrat

cron