de ancanka pe Lun Mai 05, 2008 9:24 pm
Aserţiunea lui La Rochefoucauld privind faptul că “Prieteniile reînnodate cer mai multă răbdare decât cele care n-au fost rupte niciodată” se referă atât la rezistenţa în timp a prieteniei, cât şi la faptul că prieteniile adevărate trebuie cultivate, preţuite şi întreţinute cu grijă, căci adevăratul prieten este un lucru rar. Consider că opinia lui La Rochefoucauld este adevarată numai atunci când vorbim de adevărata prietenie, căci indiferent de schimbările prin care trec prietenii, acest sentiment este necesar sa fie trăit în mod autentic.
Un prim argument este faptul că prietenia se bazează pe fidelitate şi dăruire. Prietenia reînnodată are nevoie de mai multă atenţie, grijă, deoarece ea nu cunoaşte jumătate de măsură. Din punctul meu de vedere, prietenia nu cunoaşte jumătate de măsură, fiindcă ea nu poate înceta, dacă există cu adevărat.
Un alt argument ce vine în sprijinul afirmaţiei lui La Rochefoucauld se referă la sentimentul ce ţine prietenii uniţi. O prietenie adevărată se bazează pe un sentiment puternic, manifestat prin grijă, respect, înţelegere, toleranţă, încredere. O prietenie reînnodată trebuie sa ţină seama şi de evenimentele sufleteşti şi spirituale ale celuilalt. O astfel de prietenie te îmbogățeşte, mai ales pentru faptul că trebuie să ţii cont şi de ceea ce îl preocupă pe celălalt. Binenţeles că o astfel de prietenie nu se va epuiza atunci când fiecare dintre cei doi îşi descoperă aceste preocupări. Desigur că este dificil să fii întotdeauna perfect într-o prietenie, dar având atenţia trează şi fiind autentic în relaţia ta de prietenie, îţi poţi descoperi noi valenţe sufleteşti.
În concluzie, cred că o prietenie reînnodată nu poate fi influenţată de trecerea timpului şi este la fel de stabilă ca orice prietenie.
(Daniela Cristina Manole, 12 F; coord. prof. dr. Dumitriţa Stoica)