Varianta 65

[admin]

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 065

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre muncă, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie: „Să-ţi placă lucrul pe care-l faci. Să-ţi iubeşti meseria. Să pui o parte din sufletul tău în muncă. Să nu faci nimic din datorie, numai că trebuie să faci. Numai atunci munca te uzează şi te schimbă în maşină de muncit. Dacă pui suflet, e altceva”. (Ion Agârbiceanu, Opere, 12)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de
ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie). 6 puncte

[ancanka]

Problema pe care o ridică munca este că ea poate fi privită din două perspective: a pasiunii şi a datoriei.
În opinia mea, pentru a evolua într-un domeniu şi, de asemenea, pentru a evolua ca persoană, practicarea unei meserii trebuie să fie însoţită de pasiune. În caz contrar, omul poate dezvolta un sentiment al inutilitaţii, al înstrăinării de sine. Cel a cărui muncă nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru a obţine satisfacţii financiare, se va dezumaniza treptat şi nu va găsi resursele interioare necesare pentru a continua să muncească o perioadă lungă de timp.
Pe de altă parte, gânditorul Immanuel Kant subliniază importanţa simţului datoriei în faţa instabilităţii firii umane. Dacă omul continuă să lucreze doar atâta timp cât pune suflet, el va observa că sufletul lui e schimbator şi ataşamentul excesiv pentru muncă îi poate fi dăunător. De aceea Kant consideră că un om cu adevărat evoluat va putea lăsa la o parte înclinaţia pentru o muncă sau alta şi va continua să lucreze atunci când îi displace, pentru că îşi dă seama că e de datoria lui.
Prin urmare, ambele aspecte sunt importante când ne raportăm la muncă dar cheia este să ştim cum să le îmbinăm pentru a avea o etică echilibrată a lucrului.
(Armina Stepan-Cazazian, 12 H; coord. prof. dr. Anca Roman)