FORUM BACALAUREAT

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 046

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre relaţia dintre limba naţională şi
identitatea unui popor, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: ,,Limba este cartea de
nobleţe a unui neam”. (Vasile Alecsandri)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de
ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie). 6 puncte

În condiţiile unei epoci în care globalizarea are un rol din ce în ce mai important, există riscul ca identitatea naţională a unui popor să fie puternic estompată; acest fapt apare cât se poate de bine evidenţiat prin tendinţa actuală de a utiliza o limbă de circulaţie internaţională. Nu trebuie să uităm însă că limba naţională este un element care contribuie la conturarea identităţii unui popor şi, aşa cum afirmă Vasile Alecsandri, trebuie privită ca un „actul de nobleţe a unui neam”.
În primul rând, limba naţională individualizează şi atestă un trecut istoric şi o evoluţie naţională; particularizează un popor, aşa după cum am mai menţionat. De aceea, Vasile Alecsandri utilizează metafora „act de nobleţe” în descrierea acesteia, prin trimitere la ceea ce desemnează cuvântul „nobil”: ceva nobil are întotdeauna trăsături, care îl individualizează şi nu poate fi descris prin generalizări.
Desigur, există mai multe modalităţi de păstrare şi cultivare a identităţii naţionale, exemple în acest sens putând fi istoria sau valorile folclorului unui neam, însă limba naţională este trăsătura supremă care individualizează un popor de altul.
În concluzie, limba naţională defineşte identitatea unui popor, fiind un factor determinant în crearea şi menţinerea acesteia, mai ales în contextul actual, în care globalizarea devine un fenomen din ce în ce mai important şi determinant în evoluţia fiecărei societăţi în parte.
(Claudia Tonea, 11 G; coord. prof. Luminiţa Paraipan)

II. 46 (relaţia dintre limba naţională şi identitatea unui popor)

În condiţiile unei epoci în care globalizarea are un rol din ce în ce mai important, există riscul ca identitatea naţională a unui popor să fie puternic estompată; acest fapt apare cât se poate de bine evidenţiat prin tendinţa actuală de a utiliza o limbă de circulaţie internaţională. Nu trebuie să uităm însă că limba naţională este un element care contribuie la conturarea identităţii unui popor şi, aşa cum afirmă Vasile Alecsandri, trebuie privită ca un „actul de nobleţe a unui neam”.
În primul rând, limba naţională individualizează şi atestă un trecut istoric şi o evoluţie naţională; particularizează un popor, aşa după cum am mai menţionat. De aceea, Vasile Alecsandri utilizează metafora „act de nobleţe” în descrierea acesteia, prin trimitere la ceea ce desemnează cuvântul „nobil”: ceva nobil are întotdeauna trăsături, care îl individualizează şi nu poate fi descris prin generalizări.
Desigur, există mai multe modalităţi de păstrare şi cultivare a identităţii naţionale, exemple în acest sens putând fi istoria sau valorile folclorului unui neam, însă limba naţională este trăsătura supremă care individualizează un popor de altul.
În concluzie, limba naţională defineşte identitatea unui popor, fiind un factor determinant în crearea şi menţinerea acesteia, mai ales în contextul actual, în care globalizarea devine un fenomen din ce în ce mai important şi determinant în evoluţia fiecărei societăţi în parte.

(Claudia Tonea, 11 G; coord. prof. Luminiţa Paraipan)