BAC ROM, 2009, SCRIS, Sb - 1, Var 21 - 40

[musa paradisiaca]

BAC − 2009

Proba scrisă de limba şi literatura română − Proba A

SUBIECTUL I (30 de puncte)

● Var 21 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri
Stau veştede sub greaua turmă
De nori haotici şi obscuri.

Te uită, soli ai crustei albe
Ce-o să se-aşeze de pe-acum,
În dantelări de fine salbe,
Pe tufă umedă, pe drum.

Un cinic puf au nins scaieţii…
Şi totuşi, iată-mă venit
În faţa toamnei şi-a tristeţii
Cu gândul iarăşi ispitit,

De-avântul surd care destinde
Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zărilor murinde,
A sumbrei văi, a tuturor.

(Ion Barbu, Peisagiu* retrospectiv, I)

* peisagiu, s.n. – peisaj

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. 2 puncte
2. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în legătură cu textul citat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 22 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr,
Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr
Al dealurilor prinse de-o crustă argintie.
Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie,

Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă?
Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă
Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă,
Voi, blocuri mohorâte, convoi de-obscură ceaţă!...

Tot plumbul meu din suflet, o, forme călătoare,
Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare,
Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite,
Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite…

Cad fulgii şovăielnici, aşa cum în poveste
Cad stropi de piatră scumpă, uşor şi leneş, peste
Un strălucit războinic, cuprins de vrajă-adâncă.
─ Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă,
Ţinuturi ale minţii, lăsaţi să vă-mpresoare,
Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare,
Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…]

(Ion Barbu, Fulgii)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă. 2 puncte
2. Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare”. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 - 9). 4 puncte
7. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. 4 puncte


● Var 23 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Din culmea unde mai presus de nor
Doar gheaţa îşi sculptează diamantul,
Te prăvăleai, gigant clocotitor,
Cât zarea-ntins, haotic ca neantul.

În jurul tău, frânturi de stâncă, lut,
Cadavre ale florei uriaşe
Monumentau un ne-nturnat* trecut…
Şi nicăieri în goana pătimaşe

Refluxul liniştit nu locuia
Cu lumea lui năvalnicele ape…
Dar anii au trecut… Din matca ta,
Prea strâmtă-atunci, ai dispărut aproape.

Oglindă călătoare, cer mobil,
Te-ai încadrat într-o uşoară spumă
Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril
Spre-a mărilor îndepărtată brumă.

Dar murmurul, acord eternizat,
Neîncetat mărirea ta o plânge;
Şi-ntregul tău trecut, pietrificat,
În unda potolită se răsfrânge.

(Ion Barbu, Râul)

* ne-nturnat, adj. – neîntors (înapoi), nerevenit

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită. 2 puncte
2. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare, cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în penultima strofă a textului. 4 puncte
7. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 24 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

O, lume, lume!
Aş vrea să te cuprind întreagă
În piept,
Dogorâtor
Să te topesc în sângele meu cald
Cu tot ce ai:
Cu munţii tăi,
Cu râsul tău,
Cu picurii de rouă,
Cu multele,
Nenumăratele fecioare cari păşesc
Cutremurate-n clipa asta
De-un dor.

Pe minunatul tău pământ,
Cu cerul tău,
Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea
Să le topesc în trupul meu -
Şi strop cu strop
Din inimă
Ca dintr-o cupă
Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat
Şi surâzând
Să pier
Gustându-te o dată din belşug
Ameţitoare
Şi largă mare de minuni: O, lume!

(Lucian Blaga, Lume!)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte
2. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte
6. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv, în textul dat. 4 puncte
7. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”.
4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, semnificaţia amplei enumeraţii din text, prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică.
4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 25 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Iubeşti – când urciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.

Iubeşti – când suavă icoana
ce-ţi faci în durere prin veac
o ţii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.

Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânţi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.

Iubeşti – când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.

Iubeşti – când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îţi este-n aceeaşi măsură
şi lavă pătrunsă de lună.

(Lucian Blaga, Iubire)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 2 puncte
2. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 2 puncte
3. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 4 puncte
6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia titlului în relaţie cu textul citat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 26 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri
strâng lacrimi de văpaie:
licurici.

Pe coastă-n vreji de nouri
creşte luna.

Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine
şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui
ţi-adun în inimă surâsul.
Gura ta e strugure-ngheţat.

Numai marginea subţire-a lunii
ar mai fi aşa de rece
– de-aş putea să i-o sărut –
ca buza ta.

Îmi eşti aproape.

Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.

(Lucian Blaga, Înfrigurare)

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 2 puncte
2. Precizează rolul liniilor de pauză din text. 2 puncte
3. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte
4. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. 4 puncte
5. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte
6. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent, în poezia citată. 4 puncte
7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, a treia strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 27 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi.
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului,
despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plângă şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de aceea – lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.

(Lucian Blaga, Către cititori)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. 2 puncte
2. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei. 2 puncte
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii. 4 puncte
7. Interpretează, în 6 - 10 rânduri, o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 - 11 ale poeziei. 4 puncte
8. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric.
4 puncte
9. Explică semnificaţia titlului în relaţie cu textul dat. 4 puncte


● Var 28 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi
Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca,
Când din pământ sorb numai fiere?...
Când văd mormintele şirag încoronate
Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri
Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs, de nu se stinge?
Şi când cutreier blestematele ogoare, ce minune
Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer?
Şi ce venin mă face s-aiurez
Că glia neagră de păcate
Răsună sfânta ca un clopot
Sub paşii mei de plumb?...
Nu ştiu, dar râd şi strig cutezător în vânt:
„De ziua de apoi nu mă-nspăimânt –
În iad de-ajung
M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!...”

(Lucian Blaga, Ecce homo!)

* Ecce homo – iată omul

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. 2 puncte
2. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. 2 puncte
4. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. 4 puncte
6. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte
7. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad, din ultimele două versuri ale poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, rolul interogaţiilor retorice prezente în text. 4 puncte
9. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. 4 puncte


● Var 29 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Vino să vezi! În târzia bogata căldură
închis între ziduri cine-ar mai sta?
Precum a mai fost, până-n cealaltă zare
încă o dată tărâmul să crească ar vrea.
Şi-n unghi săgetat
pământu-şi trimite cocorii
spre cercul cel mare.

Lumina ce largă e!
Albastrul ce crud!
Unei noi creşteri, văratice-n toamnă, se pare
c-am fi hărăziţi şi aleşi.
Şi-o clipă ne e-ngăduit
bănuitului Sud
să-i trimitem un gând fără greş.

Între frunza ce cade
şi ramura goală
moartea se circumscrie
c-un gest de extatică boală.
Un joc îngânând cu lemnoasele membre
sună târziul, nebunul, caldul Septembre.

(Lucian Blaga, Zi de septemvrie)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte
2. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. 2 puncte
4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 30 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Dacă îl ascult cu urechea dreaptă
Ceasul meu bate clipele vieţii mele.

Dacă îl ascult cu urechea stângă
Ceasul meu bate clipele vieţii tale.

Dacă îl ascult cu osul frunţii
Ceasul meu măsoară durata universului.

Dacă îl arunc în apă
Dau înapoi cu un regn şi devin copac.

Dacă îl arunc în foc
Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră.

Dacă îl arunc în neant
Şi îl ascult cu memoria morţilor
Dau înapoi cu trei regnuri
Şi devin Cuvânt.

(Geo Bogza, Cum îmi bate ceasul)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului. 2 puncte
2. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
5. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate. 4 puncte
6. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent în text. 4 puncte
7. Evidenţiază semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 31 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Un cântec fără moarte aş vrea să cânt:
Corabie cu pletele-n furtună,
Ca să plutim fanatici împreună,
Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt!

Un cântec printre ani şi un descânt,
Pe care-n raza galbenă de lună,
Înlănţuiţi în tânără cunună,
Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ.

Atunci cu braţul rece mă vei strânge,
Acelaşi pescăruş în larg va plânge,
Melancolia va luci stelar.

Pe marginea de umbră a tunicei
În timp ce peste noi va ninge rar
O pulbere din Coada Berenicei*.

(Dan Botta, Cununa Ariadnei*, I )

* Ariadna – personaj mitologic, asociat cu mitul labirintului, simbol al iubirii şi al întoarcerii la lumină
* Berenice – regină faimoasă, admirată pentru părul său strălucitor, care, potrivit legendei, s-a transformat într-o constelaţie care îi poartă numele

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. 2 puncte
3. Transcrie, din prima strofă, un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. 4 puncte
7. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec în poezia citată. 4 puncte


● Var 32 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Abia se trezeau din adormire,
legănarea de frunze abia începea,
clocotitoarele valuri ale pădurii
loveau digul pieptului meu,
talazuri creşteau.
Ce mare furioasă! Şi valurile
ce sălbatece creste aveau.
Tu Dimineaţă, Zeiţă
frumoasă cum nu ştiu a spune,
nu-mi da nici boarea prielnică,
nu-mi da nici vântul prea lin
pe marea pădurii.
Nici busola şi nici crucifixul
nu-mi da.
Nici ţărmuri nu vreau,
nu vreau să ajung undeva.
Doar uitarea,
de mine să uit,
să mă pierd
pe clocotitoarea, marea pădurii.

(Emil Botta, Marea)

1. Transcrie, din textul dat, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. 4 puncte
7. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, primele cinci versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte


● Var 33 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde
Apusa tinereţe s-a ofilit de dor,
Şi apa ce-aţipeşte, în luciul rânjitor,
Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde.

Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde
Şi mut, văzduhul veşted tresaltă-n lung fior,
Va răsări iar umbra cu chip înşelător
Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde.

Dar, în zadar vei cere viclenei năluciri
Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri,
Că va pieri, zâmbindu-ţi, cu degetul la gură,

Şi singur iar vei plânge în searbedele zori
Amara soartă care te-a prigonit cu ură,
Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori.

(Mateiu I. Caragiale, Grădinile Amăgirii)

1. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. 2 puncte
2. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Motivează titlul poeziei prin raportare la câmpul semantic dominant. 4 puncte


● Var 34 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

La lacul cel de munte, sub ninşii colţi alpini,
Pe-o bancă de mesteacăn, solemn şi elegant,
Ax redingotei* negre, ţilindrului* gigant
(Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini),

Şedea acum un secol Poetul. Sau tăcut,
Cu mâinile la spate, cu coamele pe umăr,
Se preumbla prin codri, cătând solemn un număr
De trestii pentru orga cu fluierul acut.

Descoperit-am lacul între păduri. C-un tic
Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară
Tăcerea greieroasă ce valea împresoară,
Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*.

În cap îmi creşte, turlă, ţilindrul cel gigant,
Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă,
Din ape ies sirene şi o undină* gotă,
Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant.

(G. Călinescu, Neoromantică)

* redingotă, s.f. – haină bărbătească de ceremonie
* ţilindru, s.n. – pălărie bărbătească înaltă, de formă cilindrică, joben
* Richter şi Tieck – scriitori romantici germani
* undină, s.f. – personaj din legendele germane, închipuit ca o fată frumoasă care trăieşte în apă

1. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. 4 puncte
7. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar, cu valoare de simbol, „lacul cel de munte”. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte


● Var 35 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pă când abia se vede a soarelui lumină
În vârful unui munte, pe fruntea unui nor,
Şi zefirul mai rece începe de suspină
P’ în frunze, pe câmpie cevaşi mai tărişor;

P’ acea plăcută vreme, în astă tristă vale,
De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu,
Pe muchea cea mai naltă, de mă aşez cu jale,
Singurătăţii încă petrecere de ţiu.
……………………………………………………..
P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte,
Când razile de soare natura stăpânesc,
Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte
Grămezile de stele încep de strălucesc.

Încet, încet şi luna, vremelnică stăpână,
Se urcă pe Orizon câmpiile albind,
Şi plină de plăcere, c-o frunte mai blajană
Îşi caută de cale adesea mulţumind.

(Vasile Cârlova, Înserare)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. 2 puncte
2. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. 2 puncte
3. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Exemplifică două imagini artistice diferite identificate în text. 4 puncte
7. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică, prin reliefarea a două trăsături existente în text. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul dat. 4 puncte


● Var 36 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Prin vişini vântul în grădină
Cătând culcuş mai bate-abia
Din aripi, şi-n curând s-alină,
Iar roşul mac închide floarea,
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea
Şi-adoarme-apoi şi ea.

Eu cred c-a obosit pădurea,
Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Şi tace-acum gândind aiurea.
Sub dealuri amurgeşte zarea,
Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-i umbră peste sat.

Peste culmi încet amurgul moare
Şi-ntors cu faţa cătr-apus
Dă semne nopţii din ponoare
Ea-mbracă haine-ntunecate
Şi liniştit din aripi bate
Plutind tăcută-n sus.

(George Coşbuc, Pastel)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotativ al cuvântului a (se) întuneca. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ, timpul prezent, în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul citat. 4 puncte


● Var 37 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

În frământări aprinse, în lupte uriaşe,
Unind într-o sforţare puterea voastră toată,
Cotropitori, odată,
Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe,
În coaja lui tirană, în carnea-i milenară...
Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare –
Să împietriţi pe veci, în drumul către soare.

Ca voi, o munţii mei,
Am sângerat zadarnic, m-am opintit mereu,
Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine:
Să ies, să scap, să fug,
De piedica-mi de humă, de-al cărnii mele jug
Despotic, zilnic, slut şi-omorâtor de greu...
Şi străbătând, în voie, nemărginirea oarbă...
Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă,
Să mă înalţ – sălbatic, statornic curcubeu –
În setea-mi de lumină,
Cu creştetul în nouri.
Ca voi,
Duşmani şi prieteni, Munţii mei!...

(Aron Cotruş, Munţii)

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. 2 puncte
2. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic dat. 2 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi nor să aibă sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie două structuri care exprimă, în discursul liric, ideea de posesie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. 4 puncte
7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ, timpul perfectul compus, în textul dat.
4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul citat. 4 puncte


● Var 38 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor.
Zi grea, cutremurată va fi, o zi de-adio,
Când inima-mi, de tine, fâşii voi deslipi-o,
Amară frumuseţe, pământ rătăcitor.

Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur
Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă
Ritmată de arhangheli, la proră şi la pupă,
Cu aripile vâsle prin valul de azur.

Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund
Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă,
Iar tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă
Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund.

Mă va-nvăli, spumoasă, pe creştete de hău,
O pretutindenească vibrare de lumină
Şi m-oi topi în boare de muzică divină,
Despovărat de zgura părerilor de rău.

(Nichifor Crainic, Desmărginire)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 2 puncte
2. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă”. 2 puncte
3. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. 2 puncte
4. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor, în textul citat. 4 puncte
7. Precizează un simbol literar, prezent în text, pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii.
4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
4 puncte
9. Motivează titlul poeziei în legătură cu textul dat. 4 puncte


● Var 39 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Cum roade visul firea cea aeve
Cu fiecare noapte mai adânc,
Mânând în turme zei, menandri,* eve*
Şi cavaleri cu lire la oblânc*,

Cum se lipesc cu toţii de oglindă
Să treacă dincolo cât mai curând,
Cum creşte jalea-n tagma suferindă
A chipurilor în amurg plăpând,

Cum nasc apoi năluci în cavalcade
Gonind uşor spre porturi sidefii,
Spre specii calde, populând estrade*
La circul interzis pentru cei vii.

Nu mă lasa, de umeri mă cuprinde,
Şopteşte-mi vorbe clare, să-nţeleg
Ori şuieră preziceri şi colinde
Să fie iarnă pentr-un ev întreg.

(Leonid Dimov, Să fie iarnă)

* menandri, s.m. – pesonaje mitologice
* eve, s. f. – (aici) femei
* oblânc, s.n. – parte de dinaintea şeii, mai ridicată şi încovoiată
* estradă, s. f. – scenă, platformă într-o sală sau în aer liber, pe care au loc reprezentaţii artistice

1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. 2 puncte
2. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Transcrie, din a doua strofă, un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. 4 puncte
6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte


● Var 40 // ■ Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Meşterul, stropit pe mâini cu var,
înalţa coloane şi-arhitravă*.
Zgribulită-n cuibul ei amar
de pământ, sfioasă şi firavă,
iedera-ncerca fără de spor
să i se-nfăşoare pe picior.
Într-o zi, zâmbindu-i, el i-a spus:
– Vrei să stăm de vorbă? Vino sus...
Ah, de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe
şi-au vărsat luminile în vânt!
Iedera-mbătată de cuvânt
muşca zidul nalt ca să nu ţipe
şi mereu, mereu îşi ia avânt.
Iat-o: frunză palidă, sihastră,
se alintă seara sub fereastră;
linge glezna pietrelor; deschide
nişte oarbe, streşini şi firide,
pântece de noi cariatide*
şi, suind cu soarele pe dungi,
mişcă braţe gingaşe, prelungi.
.........................................................

(Ştefan Augustin Doinaş, Iedera îndrăgostită)

* arhitravă, s.f. – element de construcţie caracteristic arhitecturii clasice
* cariatidă, s.f. – statuie reprezentând o femeie care susţine, asemeni unei coloane, cornişa unui acoperiş, o intrare etc.

1. Transcrie, din textul dat, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. 2 puncte
2. Explică utilizarea virgulei în versul „Ah, de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe". 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte
6. Transcrie câte un vers/ o structură care să conţină un epitet dublu, respectiv, o personificare. 4 puncte
7. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale în fragmentul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea poetică/ o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte