Varianta 24

Rezolvari si solutii pentru partea III

Varianta 24

Mesajde admin pe Mar Apr 22, 2008 6:20 pm

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) − Varianta 024

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre tema familiei, reflectatǎ într-un roman studiat, pornind de la
ideea exprimată în urmǎtoarea afirmaţie: ,,În familie trebuie să stăpânească: iubirea, voinţa zămislirii,
ordinea, conştiinţa datoriei. Nu plăcerea, ci bucuria pură, produsă de frumuseţea idealului”.
(Petre Ţuţea,
Între Dumnezeu şi neamul meu)
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 24 Morometii de Marin Preda

Mesajde alin pe Mie Mai 07, 2008 9:18 pm

Incadrat, din punct de vedere tipologic, în categoria romanului obiectiv, realist, iar din punct de vedere cronologic, în perioada postbelică a literaturii române, romanul „Moromeţii" este romanul unei familii de ţărani de pe malul Dunării.
Structurat în două volume (primul publicat în 1955, al doilea în 1967), acest roman are ca temă prezentarea lumii rurale în conflict cu timpul care la, început avea cu „oamenii nesfârşită răbdare".
Scriitor realist, Marin Preda descrie viaţa satului atât în nuvelele sale (volumul „întâlnirea din pământuri"), cât şi în romane, creând tipologii remarcabile în literatura noastră.
Tema familiei este ilustrată prin intermediul lui Ilie Moromete, în jurul căruia gravitează ceilalţi membri ai familiei (Catrina - soţia, Paraschiv, Nilă, Achim - copii din prima căsătorie, Tiţa, Ilinca, Niculae). Ilie Moromete este capul familiei, personaj ce-1 are ca model pe tatăl scriitorului. Familia este constituită din el („pater familias" şi ceilalţi membri, fiind un spaţiu ancestral ce reprezintă în miniatură imaginea satului. Pentru Moromete, nu iubirea este esenţială, ci unitatea, conştiinţa solidarităţii: „în familie trebuie să stăpânească: iubirea, voinţa zămislirii, ordinea, conştiinţa datoriei." (Petre Tuţea - „între Dumnezeu şi neamul meu").
Imaginea familiei se conturează chiar în incipitul romanului odată cu venirea lui Moromete şi a fiilor lui de la câmp şi luarea cinei, eveniment cu valoarea ritualică în viaţa acestora. Secvenţa cinei are un rol anticipativ, întrucât apar anumite semne ale destinului personajelor. Astfel, Ilie Moromete „stătea parcă deasupra tuturor", de unde stăpânea cu privirea pe fiecare".
Autoritatea personajului se defineşte încă din debutul romanului. încă din această secvenţă sunt ilustrate discriminările din cadrul familiei, toţi erau aşezaţi „unul lângă altul, după fire şi neam". Copii din prima căsătorie se aflau orientaţi spre partea dinafară a tindei, „ca şi cum ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece", prevestind fuga la Bucureşti. Catrina era aşezată aproape de oalele cu mâncare, reprezentând prototipul femeii de la ţară, supusă, harnică, asemenea Anei, personajul din romanul „Ion" ce-i aparţine lui Liviu Rebreanu. Pentru Catrina, „conştiinţa datoriei" este principiul central al existenţei sale.
Marin Preda descrie imaginea familiei pe baza unor conflicte centrale: conflictul dintre Ilie Moromete şi Măria (sora lui, poreclită Guica); conflictul dintre Ilie Moromete şi Catrina (pentru că nu-şi ţine promisiunea faţă de soţie în ceea ce priveşte întocmirea actelor pe casă); conflictul dintre Ilie Moromete şi Niculae (determinat de diferenţa dintre cele două mentalităţi - cea a tatălui care susţine destinul ţăranului şi cea a fiului care susţine destinul intelectualului); conflictul dinte Ilie Moromete şi fii lui (pentru că aceştia - Paraschiv, Nilă, Achim - vor pleca la Bucureşti, abandonând satul).
Dincolo de conflictele din interiorul familiei, se conturează alte conflicte în lumea satului din Câmpia Dunării. în primul rând, conflictul simbolic dintre individ şi timpul cosmic naşte o dramă existenţial a satului, individualizată prin intermediul lui Ilie Moromete. Acţiunea primului volum se desfăşoară cu trei ani înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, fiind structurată pe coordonatele unui timp „răbdător", ce permite manifestarea libertăţii individuale. Moromete este ţăranul care luptă pentru destinul satului. Se dedică problemelor lumii în care trăieşte. Comunicativ cu sătenii, el luptă „pentru apărarea vechilor bucurii", fiind preocupat de soarta ţăranilor, fiind ţăranul - filosof din literatura noastră (N.Manolescu) capabil să mediteze asupra unor teme. Discutând politică în poiana lui Iocan, Moromete este realizatorul unui spectacol la care iau parte sătenii.
Dacă în lumea satului Moromete este cunoscut ca fiind comunicativ, în familia sa este un introvertit, un necomunicativ, pentru că are imaginea unui tată rece, care refuză comunicarea cu familia sa.
Conflictul dintre Moromete şi fii săi este conflictul dintre mentalităţile a două generaţii: gândirea conservatoare a tatălui şi cea modernă a fiilor care vor o altă viaţă la Bucureşti. Plecarea acestora coincide cu abandonarea destinului ţăranului pentru care tatăl lor a luptat dintotdeauna.
Tăierea salcâmului, secvenţă antologică în acest roman, este determinată de nevoia familiei de a-şi achita datoriile, fapt înţeles numai de Moromete. Scenă de inspiraţie biografică, anunţă destrămarea familiei, întrucât salcâmul este un centru al lumii, respectiv al familiei („axis mundi").
Luptând pentru destinul ţăranului român, odată cu venirea războiului se destramă atât familia lui Moromete, cât şi lumea satului. Ilie Moromete este „cel din urmă ţăran", astfel încât tragedia lui se confudă cu tragedia satului: „Cu Ilie Moromete moare o lume: moarte lentă, înfăţişată minuţios" (N. Manolescu).
Construcţia subiectului acestui roman are în centru şi viaţa altor familii, cum ar fi: cea a lui Tudor Bălosu ilustrată prin conflictele dintre acesta şi Polina (fiica lui), cea a lui Vasile Boţoghină definită prin conflictul acestuia cu soţia lui, familia Ţugurlan care are un destin dramatic.
în concluzie, idealul unei familii trebuie să fie „bucuria pură", aşa cum afirmă Petre Ţuţea, condiţie esenţială a existenţei ei. în mod cert, dacă acest ideal era comun membrilor familiei lui Moromete $i dacă acesta ar fi fost mult mai deschis faţă de fiii săi, valoarea sacră a familiei ar fi dăinuit indiferent de condiţiile timpului.
alin
Elev Silitor
 
Mesaje: 54
Membru din: Dum Apr 20, 2008 12:25 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul III

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Niciun utilizator înregistrat