Varianta 66

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 66

Mesajde admin pe Lun Apr 21, 2008 2:55 pm

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 066
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Şi-ai să mă uiţi –
Că prea departe
Şi prea pentru mult timp porneşti!
Şi-am să te uit –
Căşi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti.
…………………………………………….

Cu ochii urmări-vei ţărmul, topindu-se ca noru-n zare,
Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate
Trei lacrimi reci de călătoare;
Iar eu pe ţărm
Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers,
Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută,
Te-oi plânge-n ritmul unui vers.

Şi versul meu
L-o duce poate vreun cântăreţ până la tine,
Iar tu –
Cântându-l ca şi dânsul,
Plângându-l, poate, ca şi mine –
Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris,
Şi-uitând că m-ai uitat,
Vei smulge din cadrul palidului vis
Întunecatu-mi chip,
Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare
Şi când din ochi lăsai să-ţi pice
Trei lacrimi reci de călătoare!

(Ion Minulescu, Trei lacrimi reci de călătoare)

1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. 2 puncte
2 Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. 2 puncte
3 Explică valoarea expresivă a adverbului poate, folosit de două ori în ultima strofă. 2 puncte
4 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
5 Transcrie, din text, două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. 4 puncte
6 Notează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 66

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 12:59 pm

1. „ritmul unui vers”, „versul”, „cântăreţ”, „fu scris”

2. Linia de pauză folosită simetric în prima strofă, după cele două enunţuri afirmativ-categorice („Şi-ai să mă uiţi”; „Şi-am să te uit”), izolează circumstanţialele cauzale, cu rol explicativ. Ea marchează, de asemenea, o atitudine afectivă.

3. Adverbul poate reprezintă un modalizator al discursului poetic, alături de timpul viitor („te vei gândi”) şi de modul prezumtiv („l-o duce”), subliniind desfăşurarea imaginară, ipotetică a scenariului de după despărţirea celor doi îndrăgostiţi.

4. Tema despărţirii îndrăgostiţilor, motivul călătoriei, motivul poeziei, motivul visului, motivul corăbiei (vaporul).

5. „ţărmul, topindu-se ca noru-n zare”; „trei lacrimi reci”; „privi-voi vaporu-n repedele-i mers” (imagini vizuale)

6. Mărcile subiectivităţii sunt pronumele şi verbele la persoana I şi a II-a, dat fiind că textul este un monolog liric adresat: „ai să mă uiţi”; „am să te uit”, „eu”, „mi-eşti pierdut㔄versul meu”, „până la tine”, „ca şi mine” etc.

7. Comparaţia „urmări-vei ţărmul, topindu-se ca noru-n zare”, sugerează mişcarea lentă a vaporului ce se îndepărtează de ţărm. Interesantă este perspectiva inversă a privirii care aici aparţine iubitei care pleacă şi vede ţărmul topindu-se încet, deşi discursul poetic aparţine eului poetic, celui care rămâne mâhnit pe ţărmul mării, însoţind-o cu privirea. Imaginea este clişeizată şi sentimentală.

8. Nucleul narativ al poeziei (despărţirea îndrăgostiţilor, plecarea femeii, dorul şi nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declanşează o stare lirică, pe care poetul o va transpune în versuri. Poezia de dragoste, asemenea mesajelor din sticlă ale marinarilor naufragiaţi, va ajunge poate la călătoare şi-i va reaminti chipul uitat al iubitului de altădată. Verbele la viitor, precum şi epitetele „palidul vis”, „întunecatu-mi chip” sugerează caracterul ipotetic al desfăşurării poveştii de dragoste.

9. Poezia lui Ion Minulescu aparţine simbolismului mai ales prin estetism şi prin muzicalitatea cantabilă, deşi putem încadra aceluiaşi curent şi motivul călătoriei. Iubita pleacă, cuplul erotic se desparte, „că şi uitarea e scrisă-n legile omeneşti”, iar imaginea plecării sale este urmărită nostalgic de pe ţărm. Cifra trei, motiv frecvent la Minulescu, aduce o sugestie magică. Estetismul înseamnă asumarea teatralităţii şi a clişeelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscrisă în scenariul erotic şi asumată de fiecare; plânsul cumva obligatoriu unei despărţiri, însă doar „trei lacrimi reci”; suferinţa transformată în poezie). Muzicalitatea vine din repetiţii (paralelism sintactic), inversiuni („urmări-vei”, „lăcrima-vor”), refren („trei lacrimi reci de călătoare”) şi rimă.
(Mircea Burduşa, 12 H, coord. prof. dr. Anca Roman)
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Bing [Bot], Google Adsense [Bot]