Varianta 37

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 37

Mesajde admin pe Dum Apr 20, 2008 11:53 am

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 037
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

În frământări aprinse, în lupte uriaşe,
Unind într-o sforţare puterea voastră toată,
Cotropitori, odată,
Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe,
În coaja lui tirană, în carnea-i milenară...
Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare –
Să împietriţi pe veci, în drumul către soare.

Ca voi, o munţii mei,
Am sângerat zadarnic, m-am opintit mereu,
Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine:
Să ies, să scap, să fug,
De piedica-mi de humă, de-al cărnii mele jug
Despotic, zilnic, slut şi-omorâtor de greu...
Şi străbătând, în voie, nemărginirea oarbă...
Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă,
Să mă înalţ – sălbatic, statornic curcubeu –
În setea-mi de lumină,
Cu creştetul în nouri.
Ca voi,
Duşmani şi prieteni, Munţii mei!...
(Aron Cotruş, Munţii)

1 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. 2 puncte
2 Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic dat. 2 puncte
3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. 2 puncte
4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5 Transcrie două structuri care exprimă, în discursul liric, ideea de posesie. 4 puncte
6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. 4 puncte
7 Exprimă-ţi opinia despre rolul pe care îl are versul liber în acest text. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 37

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 1:27 pm

1) degeaba; necuprins
2) Liniile de pauză marchează o pauză în vorbire, realizată în ambele cazuri, pentru a delimita o construcţie metaforică cu valoare apoziţională.
3) Ceea ce l-a determinat să-şi părăsească drumul ales în viaţă a fost sentimentul apăsător de vină, de care nu putea să scape.
Într-un moment al vieţii în care pierduse sprijinul apropriaţilor săi, singurul lucru care îl motiva să-şi urmeze studiile era setea de cunoaştere.
4) teme/motive literare: viaţa privită ca o luptă continuă, munţii, lumina etc.
5) „În coaja lui tirană”, „setea-mi”
6) Metafora „piedica-mi de humă”, este o figură de stil prin care eul liric îşi exprimă viziunea asupra relaţiei dintre trup şi suflet; astfel, partea fizică a fiinţei omeneşti este văzută ca un obstacol („piedică”) în calea obţinerii desăvârşirii spirituale, prin atingerea absolutului.
7) Modalitatea în care versificaţia poeziei a fost concepută poate fi interpretată ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioară de nelinişte sufletească a eului liric, care nu poate fi încadrată la nivel structural de constrângeri prozodice. Lipsa armoniei ritmului, măsurii şi a rimei ar putea sugera, astfel, ideea de limitare a individului, în comparaţie cu năzuinţele sale.
8) Ideea poetică din ultima strofă este conturată printr-o paralelă realizată între condiţia umană şi cea a munţilor, iar încercările eului liric de a atinge absolutul sunt asemănate cu procesul de formare al munţilor. Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redată printr-o serie de figuri de stil : metafore („piedica-mi de humă”, „setea-mi de lumină”), o comparaţie („ca dintr-o strâmtă ocnă”), enumeraţii („să ies, să scap, să fug”), inversiuni („sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă”) şi epitete („omorâtor”, „slut”, „sălbatic”, „statornic” etc.). Comparaţia vieţii, văzute ca o luptă continuă, cu fenomenul de ridicare a munţilor, este evidentă la nivelul textului liric prin repetarea structurii „ca voi” atât la începutul strofei, cât şi spre sfârşitul acesteia.
9) Titlul poeziei poate contraria aşteptările cititorului. Iniţial accentul pică pe modul de formare a munţilor văzut ca o „revoltă” împotriva ordinii naturale. Deci, aşa după cum anunţa şi titlul imaginea munţilor apare în prim-plan. Strofa a doua însă, aduce o schimbare: încercarea munţilor de a se ridica din „coaja” pământului este comparată cu dorinţa eului liric de a-şi depăşi propriile posibilităţi, de a se elibera de tiparele neschimbătoare impuse fiecărui individ în parte. Astfel, finalul poeziei sugerează un sentiment al eului liric de tip eterogen, manifestat atât prin admiraţie, cât şi prin invidia faţă de puterea intrinsecă a munţilor.
(Vlad Oneţiu, 11 A; coord. prof. Luminiţa Paraipan)
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Google Adsense [Bot]