FORUM BACALAUREAT

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 029
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Vino să vezi!
În târzia bogata căldură
închis între ziduri cine-ar mai sta?
Precum a mai fost, până-n cealaltă zare
încă o dată tărâmul să crească ar vrea.
Şi-n unghi săgetat
pământu-şi trimite cocorii
spre cercul cel mare.

Lumina ce largă e!
Albastrul ce crud!
Unei noi creşteri, văratice-n toamnă, se pare
c-am fi hărăziţi şi aleşi.
Şi-o clipă ne e-ngăduit
bănuitului Sud
să-i trimitem un gând fără greş.

Între frunza ce cade
şi ramura goală
moartea se circumscrie
c-un gest de extatică boală.
Un joc îngânând cu lemnoasele membre
sună târziul, nebunul, caldul Septembre.
(Lucian Blaga, Zi de septemvrie)

1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte
2 Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. 2 puncte
3 Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. 2 puncte
4 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
5 Precizează tema poeziei citate. 4 puncte
6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7 Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte

1. zare, pamant frunza, ramura.
2. Substantivul Septembre este scris cu majusculă, deoarece eul liric doreşte să îl unicizeze, să îl scoată în relief. în cazul de faţă, este utilizată personificarea acestei luni.
3. Trompeta sună tare. I-a sunat ceasul.
4. Mărcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent în text sunt formele pronominale de persoana a Ii-a plura:l ne. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Ii-a plural: să trimitem, am fi hărăziţi. Apare adresarea directă a eului liric, subliniată prin imperativul: vino. Caracterul confesiv al operei: poetul îşi transmite în mod direct gândurile şi sentimentele prin intermediul imaginilor artistice şi al figurilor de stil.
5. Tema naturii.
6. Prin intermediul epitetului dublu: târzia, bogata căldură, eul liric doreşte să surprindă sfârşitul verii caniculare, simbol al maturităţii vieţii. Apare conturat sentimentul de saţietate, de dorinţă de a trece înspre un alt stadiu.
7. Exclamaţiile retorice au rolul de a contura imagini dinamice, plastice, care reflectă starea de beatitudine a ipostazei lirice a gânditorului. Au loc asocieri neobişnuite între vizual, sugerat prin lumina şi albastrul, şi gustativ, sugerat prin termenul crud. Metaforele scot în evidenţă caracterul neobişnuit al universului în trecerea spre toamna vieţii, când totul e privit cu nostalgie. Poetul e dominat de sentimentul de beatitudine în faţa măreţiei naturii.
8. Strofa finală induce ideea trecerii ireversibile a timpului, sugerându-se apropierea iminentă a morţii, imagine cu care este asociată toamna. Epitetele ramura goală şi extatică boală întăresc apropierea sfârşitului. Septembrie este personificat, prin utilizarea majusculei, dar şi cu ajutorul epitetului triplu plasat în cadrul inversiunii târziul, nebunul, caldul. Strofa este sugestivă şi prin imbinarea artistică a imaginilor vizuale: între frunza ce cade cu cele auditive: cu lemnoasele membre sună, conturandu-se ideea armoniei universale.
9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxă poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică.