Varianta 23

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 23

Mesajde admin pe Dum Apr 20, 2008 11:02 am

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 023
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Murea prin seară strada şi zilnicul ei muget…
Asemenea unei râncezi îngrămădiri de seu,
Un nor se prăvălise pe streaşini; iar pe cuget
O bură de-înnoptate tristeţi cădea mereu.

Se-amestecase ceaţa din noi cu cea din slavă…
Şi, silnici, paşii noştri trezeau – o, cât de rar! –
Ecouri fără nume, prin liniştea puhavă
Din acel trist şi umed sfârşit de Făurar.

Intrasem în penumbra stăpânitoarei unde,
Strivite-n vrăjmăşia puterilor din jur,
Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde
Iar vorbele şoptite loveau greoi şi dur.

Hordii întregi de duhuri, lungi stoluri de destine
Îşi împleteau în preajmă înfricoşatul rit:
Căci blestemul căzuse…
În gândul meu şi-în Tine
Biruitor pustiul scurma… – Şi ne-am oprit

Să cercetăm o clipă răspântia şi bruma.
Şi-am stat, şi-am stat sub neguri , de asprul ţărm legaţi:
Doi arbori singurateci şi desfrunziţi de-acuma,
Pe unda ne-înturnată a Orei înclinaţi .[…]
(Ion Barbu, În ceaţă…)

1 Transcrie, din textul dat, două cuvinte care aparţin aceleiaşi familii lexicale. 2 puncte
2 Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de a doua strofă. 2 puncte
3 Marchează prin subliniere silaba accentuată din cuvântul blestemul („Căci blestemul căzuse… În gândul meu şi-în Tine”). 2 puncte
4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5 Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului mai în versul „Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde”. 4 puncte
6 Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în prima strofă. 4 puncte
7 Exprimă-ţi opinia în legătură cu alternanţa timpurilor verbale în textul dat. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 23

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 2:20 pm

1. trist - tristeţi.
2. Liniile de pauză marchează o întrerupere a discursului liric, este o construcţie incidenţă în care eul liric îşi transmite în mod direct gândurile şi sentimentele.
3. bles-te-mul.
4. Tema naturii, iubirii; motivul nopţii, umbrei, orei.
5. Adverbul mai surprinde incapacitatea celor doi îndrăgostiţi de a-şi răspunde, de a reface armonia Ia nivelul cuplului. Sufletele lor nu mai sunt în rezonanţă, de aici apare ideea unei comunicări eşuate.
6. Prin intermediul personificării: murea prin seară strada se asociază o trăsătură specifică umană, cea a morţii, cu liniştea care inundă spaţiul uman odată cu apariţia serii. Imaginea plastică reliefează lipsa motricitatii, trecerea într-o stare meditativă, de conştientizare şi asumare superioară a faptelor accumulate de-a lungul zilei ca simbol al faptelor realizate de-a lungul vieţii. Epitetul plasat într-o inversiune: înnoptate tristeţi scoate în evidenţă termenul plasat în poziţie iniţială. Sensul conotativ al epitetului reliefează starea de melancolie, de angoasă, de meditaţie profundă asupra existenţei umane.
7. Textul conţine o serie de verbe care sunt utilizate la imperfect, precum: murea, cădea, trezeau, verbe care surprind acţiuni aparţinând trecutului, dar care exprimă o mişcare sau o stare care deja s-a încheiat. Formele de mai mult ca perfect: se prăvălise, se amestecase sunt utilizate la diateza reflexivă, arată o mişcare dinamică, care s-a încheiat. Sunt utilizate cu precădere, în partea finală a textului, verbele la perfect compus: am stat, ne-am oprit. Un singur verb Ia conjunctiv arată speranţa să cercetăm. Alternanţele verbale surprind frământarea sufletului zbuciumat, reflectă drumul lung al conştientizării.
8. Strofa finală surprinde relaţia stabilită la nivelul cuplului o dată cu trecerea timpului. Simbolurile: răspântia şi bruma scot în evidenţă răscrucea de drumuri. Acestea încearcă să desluşească drumul cel bun, să vadă un semn al viitorului, dar sunt împiedicate de imposibilitatea omului de a-şi desluşi propriul destin. Repetiţia verbală şi-am stat scoate în relief conştientizarea faptului că se află înaintea unui moment extreme de important al vieţii. Epitetul dublu arbori singurateci şi desfrunziţi arată, în mod simbolic, unicitatea fiecărui individ, lipsa de comunicare, precum şi apropierea iminentă a morţii. Majuscula folosită la substantivul Orei reliefează importanţa acestuia, faptul că opera este pusă sub semnul timpului trecător.
9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxă poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, de utilizarea unui limbaj elevat, încărcat de sugestii şi materialitate.
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: DimonDycle, Google Adsense [Bot]

cron