FORUM BACALAUREAT

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 011
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă
Sufletului nostru bucuros de moarte.
Palid aşternut e şesul cu mătasă.
Norilor copacii le urzesc brocarte.
Casele-adunate, ca nişte urcioare
Cu vin îngroşat în fundul lor de lut,
Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,
Din mocirla cărui aur am băut.
Păsările negre suie în apus,
Ca frunza bolnavă-a carpenului sur
Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus,
Foile-n azur.
Cine vrea să plângă, cine să jelească
Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles,
Şi cu ochii-n facla plopilor cerească
Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.
(Tudor Arghezi, Niciodată toamna)

*brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint

1 Transcrie, din text, două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 2 puncte
2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura ,,casele-adunate”. 2 puncte
3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 2 puncte
4 Transcrie, din text, două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. 4 puncte
5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. 4 puncte
6 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte
8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
9 Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la modernism. 4 puncte

1. Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat", „desfrunzeşte", „nenfeles", „îngroape" etc.
2. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc.
3. Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată.
Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte.
4. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă", „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare", „Păsările negre suie în apus", „Foile-azur" etc.
5. Forma verbului la perfect simplu ,fu", marchează o acţiune trecută, încheiată de curând; în text ea evidenţiază încărcătura eului liric, tristeţea, nostalgia prezenţei toamnei, dar şi a trecerii timpului etc.
6. Teme/ motive ale poeziei, de exemplu: toamna, trecerea timpului, moartea etc.
7. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei, de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei; comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală, spre ideea descompunerii datorate toamnei, dar şi a trecerii timpului etc.
8. Titlul poeziei, prin substantivul „toamna", nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv, ci şi la ideea apropierii unui sfârşit; aflat în relaţie cu adverbul „niciodată", aşezat în poziţie iniţială, se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil; pentru a ne da posibilitatea interpretării, a reflexiei, în final, apar, nu întâmplător, punctele de suspensie etc.
9. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei, de crizele existenţiale, condiţia efemeră a condiţiei umane, sentimentul nostalgic al apropierii morţii. în cazul lui Arghezi, un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului, cât şi structura aleatorie a textului etc.