Varianta 88

Rezolvari si solutii pentru partea I

Varianta 88

Mesajde admin pe Lun Apr 21, 2008 9:56 pm

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 088
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:

De ce să auzim şi de ce să avem urechi pentru auz?
Atât de păcătoşi să fim noi încât să fim nevoiţi
să avem
speranţe, pentru frumuseţe
şi pentru duioşie, ochi
şi pentru alergare, picioare?
Atât de nefericiţi să fim noi
încât să trebuiască să ne iubim.
Atât de nestabili să fim noi,
încât să trebuiască să ne prelungim
prin naştere
tristeţea noastră urâtă
şi dragostea noastră înfrigurată?

(Nichita Stănescu, Nedreptate)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ureche. 2 puncte
2. Motivează folosirea virgulei în versurile „Şi pentru duioşie, ochi/
Şi pentru alergare, picioare?”. 2 puncte
3. Scrie doi termeni din câmpul semantic al sentimentelor. 2 puncte
4. Precizează măsura primului vers al poeziei. 4 puncte
5. Comentează semnificaţia uneia dintre interogaţiile din poezie. 4 puncte
6. Prezintă antiteza pe baza căreia este structurat textul poetic dat. 4 puncte
7. Motivează, prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text, încadrarea poeziei
în lirismul subiectiv. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, versurile 7 - 13, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte
Avatar utilizator
admin
Administrator
 
Mesaje: 840
Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am

Re: Varianta 88

Mesajde Andreea pe Lun Mai 05, 2008 12:34 pm

1. a trage cu urechea, a se culca pe o ureche
2. Virgula, din punct de vedere gramatical, marchează elipsa predicatelor, iar din punct de vedere stilistic accentuează importanţa ochilor şi a picioarelor în cadrul vieţii şi, mai ales, a duioşiei în planul iubirii.
3. speranţe, duioşie, tristeţe, dragoste
4. 18 silabe
5. „De ce să auzim şi de ce să avem urechi pentru auz?”, prima interogaţie retorică pune sub semnul întrebării normalul şi sugerează ieşirea din limitele banalului, o desprindere de contingent.
6. nedreptatea firescului, pusă în relaţie antitetică cu depăşirea limitelor
7. prezenţa eului liric implicat, prin folosirea verbelor la pers. I plural; prezenţa interogaţiilor retorice
8. Mijloacele artistice la care apelează , întotdeauna, orice poet, au drept scop înfrumuseţarea versurilor, dar şi evidenţierea ideii poetice. Inserate între versurile 7-13 se regăsesc epitete personificatoare atribuite tristeţii şi dragostei: “urâtă”, “înfrigurată”. Astfel, figurile de stil creează ambiguitatea limbajului împinsa până la aparenţa de nonsens, de absurd, prin răsturnarea firescului, inclusiv prin ermetismul expresiei.
9. Titlul exprimă şi subliniază apariţia eului liric subiectiv, care luptă cu sine, ducând la confruntarea dintre creator şi gânditor. Astfel, “nedreptate” suprimă insolitul imaginilor artistice, dar totodată, poezia contrariază permanent aşteptările cititorului.

(Victor Niculae, 12G; coord. prof. dr. Nicolae Scurtu)
Avatar utilizator
Andreea
Elev de nota 10
 
Mesaje: 267
Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT


Înapoi la Limba si literatura romana - numai variante rezolvate - Subiectul I

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: Google Adsense [Bot]