Deprecated: Function set_magic_quotes_runtime() is deprecated in /home/ebacalau/public_html/forum/common.php on line 106
[phpBB Debug] PHP Notice: in file /includes/session.php on line 1024: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /common.php:106)
[phpBB Debug] PHP Notice: in file /includes/session.php on line 1024: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /common.php:106)
[phpBB Debug] PHP Notice: in file /includes/session.php on line 1024: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /common.php:106)
- Rezolvare Varianta 002 / Subiectul I - FORUM BACALAUREAT 2013

Rezolvare Varianta 002 / Subiectul I

Rezolvare Varianta 002 / Subiectul I

Mesajde C.vLd pe Lun Apr 09, 2012 5:33 pm

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.
(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)


* Calabria – regiune a Italiei meridionale.
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă.
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi.
de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere.
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei.


Cerinţe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,
precizându-le forma literară actuală.
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

Rezolvare:

1. mister - secret, taină; parfum - mireasmă, aromă
2. Rolul cratimei este de a păstra măsura versului prin reducerea numărului de silabe şi de a marca rostirea legată a două cuvinte.
3. a călca: a călca în străchini, a călca pe urmele cuiva.
4. sehastru, stâncie. Formele actuale sunt sihastru şi stâncoasă.
5. unda luminoasă ce noaptea fosforează.
6. Metafora muntelui sihastru, prezentă în strofa a doua, are rolul de a-i surprinde acestuia măreţia. Singurătatea, asociată ideii de sacralitate, de sfinţenie, devine o caracteristică de excelenţă a vulcanului, sugerând sentimentul de efemeritate şi de nimicnicie pe care îl trăieşte fiinţa umană care îl contemplă.
7. Titlul poeziei conţine substantivul propriu care denumeşte o regiune din Italia, Calabria, localizând un peisaj marin de o stranie frumuseţe. Ceea ce impresionează în acest pastel este exotismul peisajului, relevat în mod special de toponime: Etna, Carybda, Sicilia, Syracusa. O stare de uşoară melancolie a eului liric se insinuează prin imaginarul poetic romantic (luna, marea, muntele, impresia de vechime, aluziile la timpuri istorice eroice etc.) şi prin limbajul bogat în figuri de stil specifice stilului romantic: epitete ornate (punte argintie), personificări (dorm valurile mării), metafore (luna, vas de aur), inversiuni (al mării plai senin). Caracterul descriptiv al discursului din pastel este susţinut şi de titlul poeziei.
8. Fiind de natură descriptivă, ultima strofă se constituie într-un tablou static în care elementele centrale sunt marea şi portul sicilian Syracusa. Calmul şi liniştea sunt sugerate de verbul cu valuare de personificare dorm, dar şi de adjectivul caldă. Feericul peisaj cu nuanţe exotice, construit prin referinţele toponimice, îşi potenţează dimensiunea picturală prin epitetul adjectival azurie, în timp ce verbul se scaldă creează senzaţia de pace atemporală. Simţurile călătorului îi sunt trezite prin intermediul senzaţiilor olfactive, sugerate prin imaginea parfumului oriental care dă complexitate perspectivei contemplative.
9. Descrierea se evidenţiază în poezie în primul rând la nivelul imaginilor artistice: obiectul supus observării, coasta Calabriei, este prezentat prin imagini vizuale sugestive, care se ordonează pe două axe spaţiale (orizontală, respectiv, verticală). Astfel, orizontalitatea este asociată imaginilor spaţiului marin, în timp ce verticalitatea este reprezentată de piscul vulcanic al Etnei. Părţile de vorbire cu cea mai mare frecvenţă în text sunt substantivele si adjectivele, fapt care susţine prezenţa descrierii.
C.vLd
Elev
 
Mesaje: 3
Membru din: Lun Apr 09, 2012 3:01 pm

de Robot pe

Robot
 
Mesaje: 1
Membru din: 2008
Locaţie: IT

Înapoi la Limba si literatura romana

Cine este conectat

Utilizatori înregistraţi: CharlesCat, RobertCrevy

cron