Biletul 5 stilul stiintific REZOLVAT

[admin]

Biletul nr. 5
Învăţaţii care scriu istoria popoarelor sunt de două feluri: unii, care din copilărie şi până la bătrâneţe au trăit tot între cărţi, iar alţii, care au trăit şi viaţa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, urâţeniile şi frumuseţile ei, cunoscând în carne şi oase oameni vii de toate felurile. Istoria scrisă de învăţaţii cărţilor e foarte bogată şi meşteşugită în înşirarea faptelor omeneşti şi mai întotdeauna crede că poate da fără frică şi fără îndoire de sine pricinile şi urmările acestor fapte, aşa că avem răspunsuri limpezi la toate întrebările ce trebuie să le punem atunci când privim tainica întreţesere a patimilor şi gândurilor omeneşti, singuratice ori de-ale mulţimilor, alcătuind vălmăşugul istoriei popoarelor.
Dimpotrivă, învăţaţii care, alăturea de cărţi, cunosc şi viaţa cea de toate zilele, se tem să dea prea repede răspunsuri asupra legăturii şi pricinilor faptelor omeneşti; de multe ori ei mărturisesc neputinţa lor de a lămuri de ce s-a întâmplat cutare război ori s-a ivit cutare mare meşter de icoane frumoase şi de case măreţe, ori de biserici cu totul noi faţă de cele de dinainte, şi se mulţumesc numai să spună cum a fost, şi nu şi de ce a fost aşa şi nu altfel. Şi ei fac astfel, pentru că viaţa nu e aşa de limpede cum se arată în cărţi de fiecare om, după mintea lui, ci e amar de încurcată şi neaşteptată cum e şi ciocnirea dintre minţile nenumărate şi cu totul străine una de alta, ale oamenilor care alcătuiesc împreună, cu sau fără voia lor, satele, oraşele, ţările, împărăţiile, breslele lumii acesteia.
(Vasile Pârvan, Începuturile vieţii romane la gurile Dunării)



A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine
evidente în textul dat, cu privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei personale, pentru una sau alta dintre
soluţiile propuse/ care se conturează etc.).

[admin]

Lista cu cerinţe generale/ itemi pentru evaluarea prin
proba orală (folosită ca bază pentru cerinţele specifice care vor însoţi textul
literar/ nonliterar de pe biletul pe care îl extrage candidatul în faţa comisiei de
examinare)

A. Identificarea emiţătorului şi a contextului
1-identificarea şi/ sau prezentarea contextului în care este construit/ emis mesajul;
Acesta se adreseaza tinerilor in general si doreste sa transmita faptul ca termenii romanesti sunt de origine geto-daca.[/color]

2-identificarea emiţătorului şi/ sau prezentarea ipostazei/ ipostazelor acestuia;
3-identificarea şi/ sau comentarea perspectivei/ a atitudinii/ a punctului de vedere/ a opiniei emiţătorului.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului
1-identificarea tipului de text (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ) şi a unor elemente de structură şi de compoziţie (particularităţi ale organizării
textuale, convenţii specifice, tehnici şi structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor şi a paragrafelor etc.);
2-identificarea unor fapte de limbă la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textuale;
3-disocierea între sensul propriu şi cel figurat, între sensul general şi cel contextual, între sensul concret şi cel abstract al unor cuvinte/ sintagme/
unităţi frazeologice;
4-identificarea unor elemente de referinţă ale conţinutului de idei al textului, implicite sau explicit formulate (idei, argumente, contraargumente, fapte,
opinii/ sugestii).

C. Construirea unei interpretări/ exprimarea argumentată a unui punct de
vedere
1-prezentarea cauzei/ a motivului care determină atitudinea personajelor/ a punctului de vedere al autorului;
2-discriminarea între fapte şi opinii, identificate într-un text dat;
3-analiza argumentelor şi/ sau a contraargumentelor, identificate în textul dat;
4-compararea unor fapte/ opinii/ argumente, identificate într-un text, pe baza unor relaţii de tipul asemănare-deosebire/ puncte covergente-puncte divergente/ obiectiv-subiectiv/ perimat-modern/ eficient-ineficient, generalparticular etc.;
5-formularea unei înţelegeri globale: prezentarea mesajului unui text/ a semnificaţiei mesajului/ exprimarea argumentată a unui punct de vedere personal asupra mesajului identificat în textul dat;
6-construirea unei interpretări: comentarea unor informaţii/ fapte/ idei/ titudini/ puncte de vedere identificate în text, pe baza cunoştinţelor şi a convingerilor personale;
7-susţinerea sau combaterea unui argument/ a unui punct de vedere/ a unei idei/ a unei atitudini, identificate într-un text dat;
8-formularea/ reformularea unei ipoteze şi/ sau a unei concluzii, pe baza faptelor prezentate în text;
9-construirea unei interpretări: interpretarea dintr-o altă perspectivă, decât cea a autorului, a unei informaţii/ a faptelor/ a opiniilor prezentate în textul dat;
10-formularea unui raţionament care să susţină o concluzie personală, pe baza corelării a două informaţii din text sau a corelării informaţiei din text cu date
din afara acestuia/ din alte surse;
11-emiterea unei judecăţi de valoare asupra unei informaţii/ a unei idei/ a mesajului unui text, pe baza valorilor şi a convingerilor personale.

[Al3x]

BILETUL 5

1. Autor, titlu (se află în partea dreaptă jos) şi temă (despre ce e vorba în text) în subsolul textului este numit autorul Vasile Pârvan şi titlul începuturile vieţii romane la gurile Dunării. Titlul sugerează că textul ar putea fi de specialitate şi că aparţine unei sfere ştiinţifice (sensul sintagmei din titlu, începuturile vieţii romane la gurile Dunării, care sugerează o plasare a unui eveniment istoric - instaura­rea vieţii romane în spaţiu - la gurile Dunării - şi în timp - începutu­rile). E important de remarcat faptul că tema fragmentului citat care se referă la modul de lectură a istoriei indică faptul că avem de-a face cu un text de escortă, un text explicativ.

2. Tipul de discurs (text nonficţional, justificativ) Discursul este nonficţional (poate fi identificat conform predomi­nanţei cuvintelor cu sens conotativ/ denotativ şi în conformitate cu sfera de referinţă a cuvintelor). în text sunt folosiţi termeni cu sens denotativ: istorie, popor, cărţi-, viaţă. Discursul are funcţie predominant referenţială. El formulează argumente referitoare la modul în care poate fi interpretată istoria veche. Din acest punct de vedere fragmentul dat poate fi considerat o „definiţie" a tipurilor de lectură a istoriei: învăţaţii care scriu istoria popoarelor sunt de două feluri: unii, care din copilărie şi pană la bătrâneţe au trăit tot între cărţi, iar alţii, care au trăit şi viaţa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, urâţeniile şi frumuseţile ei, cunoscând în came şi oase oameni vii de toate felurile. Următoarele enunţuri au un caracter explicativ. Ele enumera atributele fiecărui tip de cititor, respectiv cititorul care interpretează istoria numai prin intermediul altor lecturi şi cel care corelează viaţa cu textele citite. Ultimul enunţ este favorabil celui de-al doilea tip de cititor. Conside­rând fragmentul o „prefaţă" la un model de lectură şi interpretare a istoriei se poate afirma că autorul va citi istoria conform celui de-al doilea model.

3. Sfera de utilizare
Sfera de referinţă a termenilor este cea la intersecţia dintre dome­niul strict ştiinţific şi cel literar. Chiar dacă discursul are relevanţă în domeniul ştiinţelor umaniste, stilul este tangent la domeniul eseisticii şi al literaturii.

4. Elementele situaţiei de comunicare ERM

Conform relaţiei E-R (beneficiar)
Emiţătorul este specializat, respectiv un specialist în domeniul isto­riei, Ideea specializării este susţinută de titlul lucrării - începuturile vieţii romane la gurile Dunării şi de temă - modul în care este citită şi interpretată istoria. Receptorul poate fi specializat, nespecializat, sau în curs de specializare (elevi, studenţi).

• Conform efectului mesajului
Mesajul vizează ca efect acordul cu informaţia în măsura în care este corectă ştiinţific. • Conform funcţiei mesajului (scop) Funcţia mesajului este de informare concentrată pe un subiect precis: cum se citeşte şi se interpretează istoria. întrebările esenţiale ale mesajului informativ actualizate sunt: Ce? (istoria), Când? (de la începuturi}, Pentru cine? (pentru specialişi, „învăţaţi'), Cum? ( citirea istoriei numai din cărţi/ corelarea lecturii cu viaţa). Funcţia educativă este prezentă în măsura în care textul este folo­sit în procesul învăţării în orele de istorie sau este folosit de diverşi receptori interesaţi de subiect.

• Conform încărcăturii emoţionale a mesajului
Mesajul este neutru din punctul de vedere al implicării afective a autorului, prin datele furnizate. Prin tonalitate însă textul tinde către emoţional, graţie figurilor de stil prezente în text şi graţie construcţiei ample a frazei.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. Corectitudine: din punct de vedere gramatical şi lexical textul este co­rect alcătuit.

2. Claritate: descriere clară, logică, coerentă, obţinută prin folosirea unor cuvinte al căror sens este consacrat şi prin evitarea termenilor prea specializaţi.

3. Obiectivitate: conţinutul textului se referă la o problemă aflată la gra­niţa dintre subiectiv şi obiectiv, după cum indică şi fragmentul citat în care discursul este construit pe două moduri posibile de lectură.

4. Accesibilitate; limbajul poate fi înţeles de specialişti, dar şi de elevi/ studenţi familiarizaţi cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minimă specializare (sate, oraşe, ţări, biserici, învăţaţi).

5. Proprietatea termenilor, termenii sunt folosiţi cu sensul propriu (istorie, popoare, răspunsuri).

6. Sens unic (operă închisă): receptarea textului dat se face numai în sensul indicat de autor.

http://www.ebacalaureat.ro/c/4/68/724/0/Rezolvari-romana-oral-Bacalaureat-2008

[irynuca]

ALEX.AI SPUS CA VEI FACE CATE=UN MODEL LA FIECARE STIL.DAR TU AI FACUT DOAR LA CEL STIINTIFIC...CE FACI ACUM...ASTEPTAM DEGEABA??

AJUTA-NE SI PE NOI DACA TE PRICEPI,MACAR CU MODELUL SI LA CELELALTE STILURI ASA CUM NE-AI SPUS......TE RUGAM.

[Al3x]

in primul rand eu nu am nicio obligatie fata de nimeni, in functie de timpul pe care il am incerc sa va ajut deoarece v-am vazut foarte debusolati...

Chiar nu inteleg cum se explica faptul ca voi la scoala nu rezolvati aceste subiecte, si iar nu inteleg unde a disparut spiritul "de a ajuta" observ ca nimeni nu a venit cu alte rezolvari, asa cum am promis voi face cate un bilet la fiecare stil in functia timpului de care dispun.

O zi buna!

[irynuca]

in primul rand eu nu am nicio obligatie fata de nimeni, in functie de timpul pe care il am incerc sa va ajut deoarece v-am vazut foarte debusolati...

Chiar nu inteleg cum se explica faptul ca voi la scoala nu rezolvati aceste subiecte, si iar nu inteleg unde a disparut spiritul "de a ajuta" observ ca nimeni nu a venit cu alte rezolvari, asa cum am promis voi face cate un bilet la fiecare stil in functia timpului de care dispun.

O zi buna!

scuze pt cum am vorbit,dar pe bune,noi nu facem mai deloc la cls la bac:( la noi se asculta din romane,mai ales pe aia care au probleme in rest la oral nu am facut nimic si nici nu cred ca vom face...am si eu o profa

asteptam si la celelalte stiluri,ms mult ca ne ajuti ,ne esti de mare folos

[Al3x]

nu faceti deloc???

Poi ar trebuii sa faceti reclamatii ... profesorii sunt bugetari -platiti din buzunarele noastre si aceasta este datoria lor... sa educe si sa pregateasca elevii...

[irynuca]

nu faceti deloc???

Poi ar trebuii sa faceti reclamatii ... profesorii sunt bugetari -platiti din buzunarele noastre si aceasta este datoria lor... sa educe si sa pregateasca elevii...

dar tu ai impresia ca profa noastra stie sa le rezolve cum trebuie??
nu prea cred....cred ca va zice doar esentialul din ele ,dar cap coada si tot ce trebuie la ele nu stie sa faca....dar nu face ea asta ...e munca multa pt ea...noi la ora facem variante la scris..si alea 1 pe ora si un text argumentativ asa oral....in rest....nimic....la oral nu am facut deloc pana acum.decat ne-a intrebat cum ni se par....si noi,am zis jalnic..si cand am intrebat-o daca are vre=un model sa il vedem si noi....si,NU! ....
daia,iti zic sa ne afisezi si noua mai repede modelele si la celelalte stiluri,pls.ca nu mai e mult pana la bac si mai avem si oral limba straina ...

[Aratrok]

in primul rand eu nu am nicio obligatie fata de nimeni!

Ai o obligatie fata de Dumnezeu baiete asa ca ai face bine sa termini alea mai repede sau vei simti mania lui divina